Pizza este unul dintre cele mai populare și iubite preparate din lume, având în spate o istorie bogată și o mulțime de variații regionale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, au apărut diverse mituri și concepții greșite despre pizza, de la originile sale până la modul corect de a o savura.
Deși pizza, în forma sa modernă, este cu siguranță asociată cu Italia, conceptul de a coace un aluat plat cu diverse toppinguri are o istorie mult mai veche. Originile acestui preparat pot fi urmărite până în Grecia și Egiptul antic, unde oamenii preparau aluat plat cu diverse condimente și ingrediente deasupra. În Italia, însă, pizza a căpătat popularitate în Napoli, unde varianta cu roșii și brânză a devenit celebră. Pizzeria Antica di Port’Alba din Napoli, deschisă în 1830, este prima pizzerie documentată, iar de aici, pizza a evoluat și s-a răspândit în întreaga lume, devenind emblema bucătăriei italiene.
Un alt mit frecvent întâlnit este acela că pizza italiană tradițională este întotdeauna crocantă. De fapt, pizza napolitană, considerată varianta autentică italiană, are un blat mai moale și pufos, cu margini înalte, numite „cornicione,” și o bază subțire, dar flexibilă. Aceasta este rezultatul unui proces de dospire îndelungat și al coacerii rapide la temperaturi ridicate, într-un cuptor cu lemne. Textura moale permite îndoirea pizzei, astfel încât ingredientele să nu cadă. Pizza romană, în schimb, este o variantă cu blat subțire și crocant, dar aceasta este doar una dintre multele variații italiene, iar textura depinde de specificul regiunii.
Pizza cu ananas, cunoscută și sub numele de „Hawaiiană,” are unul dintre cele mai controversate toppinguri, mulți considerând că această combinație nu are nimic de-a face cu tradiția italiană. În realitate, pizza cu ananas a fost creată în Canada, în 1962, de un bucătar grec pe nume Sam Panopoulos, care a dorit să experimenteze combinații noi de arome. Totuși, în Italia, există numeroase tipuri de pizza cu fructe și ingrediente dulci, precum pizza cu smochine, struguri sau pere, combinate cu brânzeturi puternice. Deci, în ciuda controverselor, pizza cu ananas poate fi considerată o variantă modernă și îndrăzneață a unor tradiții de lungă durată.
Deși pizza este adesea considerată un aliment nesănătos, adevărul este că aceasta poate fi o opțiune hrănitoare dacă este pregătită corect și cu ingrediente de calitate. Pizza cu ingrediente proaspete, un sos de roșii autentic și un blat subțire oferă un echilibru de carbohidrați, proteine și grăsimi sănătoase. În Italia, pizza este adesea consumată în porții moderate, iar toppingurile sunt limitate la ingrediente simple, cum ar fi roșii, busuioc și mozzarella. De fapt, pizza Margherita este relativ scăzută în calorii și poate fi o opțiune sănătoasă în cadrul unei alimentații echilibrate. Bineînțeles, variantele încărcate de brânză și toppinguri procesate pot fi bogate în calorii și grăsimi, dar o pizza autentică, preparată cu ingrediente naturale, nu este neapărat o alegere nesănătoasă.
Un alt mit popular este că pizza trebuie consumată doar atunci când este caldă, imediat după ce a fost scoasă din cuptor. În realitate, pizza este delicioasă și rece, iar mulți oameni preferă să o consume a doua zi după ce a fost pregătită. În Italia, unele tipuri de pizza, cum ar fi pizza al taglio (pizza la bucată), sunt adesea servite reci sau la temperatura camerei, fiind la fel de savuroase. Totodată, pizza rece are o textură mai fermă, iar aromele sunt mai bine definite. Consumul de pizza rece este o practică obișnuită în multe locuri și poate fi chiar o alegere preferată pentru cei care iubesc o felie fermă și plină de gust.
Pizza este înconjurată de numeroase mituri, dar adevărul din spatele lor ne arată cât de diversificat și fascinant este acest preparat. De la originile sale antice și variațiile regionale, până la multiplele toppinguri care se pot combina într-un mod autentic, pizza este un aliment plin de istorie și de gust. Când savurăm o felie de pizza, gustăm de fapt un produs al tradiției, al diversității culturale și al creativității culinare. În final, pizza ne demonstrează că, deși este un preparat simplu, poate aduce bucurie și poate fi personalizată pentru fiecare gust.